Dupa aproape 3 ani, ideea a infrant lenea : avem 3 (!!!) noi modele de tricouri disponibile pentru domniile voastre la concertele Lunii Amare, incepand cu Stufstock si continuand cu cele care vor urma in acesta toamna/iarna sau prin comanda pe internet la adresa frailandfragile@yahoo.com . Multumim mult domnului Alex Cioflica si visuals-urilor sale salvatoare. Nick

  

Salutare tuturor!
In primul rand, va uram "Sarbatori fericite!".
In al doilea rand, suntem in masura sa va anuntam prima parte a turneului de lansare a noului album LUNA AMARA, "Don't Let Your Dreams Fall Asleep", album realizat alaturi de revista SUNETE. Astfel, datele confirmate pana acum sunt:

1 mai, Vama Veche, club Papa la Soni, ora 21.00
8 mai, Bucuresti, SILVER CHURCH, ora 20.00
9 mai, Brasov, club Crossroads, ora 21.00
15 mai, Timisoara, club SETUP, ora 21.00
16 mai, Cluj Napoca, Casa TRANZIT, ora 20.00
22 mai, Arad, festivalul Port Arthur Rock Pe Mures, ora 21.00
23 mai, Buzau, festival TopT, ora 21.00
28 mai, Iasi, MASTER Pub, ora 20.00
29 mai, Suceava, VOX club, ora 21.00
12 iunie, Sibiu, Biserica Cisnadioara, ora 20.00
13 iunie, Pitesti, Club Hush, ora 20.00

Albumul se va gasi la fiecare concert de lansare, in reteaua Librariilor Carturesti din 1 mai, impreuna cu revista Sunete si va putea fi comandat, incepand cu 1 mai, si de pe site-ul www.luna-amara.ro.
Dorim sa dedicam acest album si acest turneu tinerilor din Basarabia care se lupta pentru libertate si drepturi. "Don't Let Your Dreams Fall Asleep!" este mesajul nostru catre ei.
Detalii pe:
www.luna-amara.ro
www.blog.luna-amara.ro

Multumim!

........................

Sâmbata 31 ianuarie, de la 19.30, Luna Amara lanseaza website-ul nou, în mod oficial, printr-un recital deosebit la Casa Tranzit. Cu aceasta ocazie, am schimbat doua vorbe cu Nick, vocea si chitara armonie de la Luna Amara.

 

.. ..

1. Desi Luna Amara a fost invitata aproape constant la evenimente mari în ultimii doi ani, de ce consideri ca se vorbeste mai putin despre voi?

Da, se vorbeste mai putin despre Luna Amara, “trupa protestatara” cea careia Andrei Gheorghe ii spunea ,“asta seara dam jos guvernul”. Probabil ca am dat pasarea protestatara din mana pe cioara depresiva de pe gard sau poate ca ar trebui sa dantuim cu Clovnul Siminica conform planului de marketing “paine si circ”. Nu m-a interesat maculatura gen copy/paste cu informatii luate de pe site, niciodata. Pot numara pe degete recenziile pertinente care s-au scris despre Luna Amara; la fel si emisiunile radio/tv la care am participat si am reusit sa transmitem mai mult decat ca o capra cu trei iezi avea trei iezi.  In alta ordine de idei, taraba muzicii romanesti e plina de rating-addicts, personaje care nu pot merge dimineata la buda fara sa se vada prin vreun tabloid sifilitic. Si mai trist decat toate astea la un loc,”marele public” nu e interesat pentru ca educatia cere curiozitate si imaginatie. Incearca si …”imagineaza-ti ca n-ai imaginatie”. ....

2. Tu compui baladele formatiei Luna amara. Te consideri o persoana melancolica? (daca raspunzi sincer la întrebare, indiferent de raspuns, te rog sa nu fie un simplu da, sau nu. Doresc sa explici de ce compui predominant piese de genul Rosu aprins, Gri dorian, Albastru, etc. Compui când ai o anumita stare de spirit - esti dezamagit deceea ce vezi în jurul tau?)

Tehnic vorbind, cred ca "Rosu Aprins" e singura piesa Luna Amara “demna” de a fi numita “balada”. Si poate nici macar ea. Nu, nu ma consider si nici nu sunt o persoana melancolica. Imi displac profund “dulcegariile”, patetismele si “gingasiile mondene”. Piesele incarcate emotional se nasc intotdeuna dintr-un conflict. Sinceritatea nu e obligatorie, insa eu unul am ales sa o practic cand vine vorba despre versurile si muzica pe care le scriu. Din moment ce chiar tu ai remarcat “inclinatia” mea de a scrie un anumit gen de piese, nu-mi ramane decat sa ma inclin, spunandu-ti  ca asa arata lumea mea pe dinauntru.....

.. ..

3. Gri dorian, Rosu aprins, Albastru ... toate poarta amprenta ta. Te-a pasionat pictura în mod deosebit la scoala sau preferi culoarea în literatura?

Culoarea vs. Cuvant? hmm…interesant, daca intr-adevar asta ai gandit. Raspuns:cuvantulculoare. Ma simt mai “acasa” in preajma cuvintelor decat a pensulei si a uleiurilor.....

.. ..

4. Ai vrut sa petreci Anul Nou într-un fiord norvegian. Îti place sa calatoresti?

Imi place foarte mult sa conduc, asa ca ma impac destul de bine cu distantele si drumurile lungi. Pentru mine, oamenii vor fi intotdeauna destinatii mai fascinante decat locurile. Fiordurile norvegiene ma pasioneaza in continuare mai putin decat prietenul care ma astepta in Oslo.

.. ..

5. De-a lungul anilor ai avut concerte unde te prezentai impecabil si altele unde al doilea vocalist îti acoperea vocea si salva situatia. Consideri ca Luna Amara ar putea sa sustina o activitate ....constanta.... precum formatiile din Occident, care cânta aproape zilnic timp de 7-8 luni de zile pe an?

Da. Fara nici o indoiala. Stim amandoi prea bine ca formatiile din Occident nu se deplaseaza cu trenul la clasa a doua, nu dorm in gari, nu dorm pe la prieteni cand sunt in turneu, nu-si vand singure biletele, tricourile si discurile la concerte si nici nu presteaza pe instalatii de sunet folosite la nunti si botezuri. Dar da, beau de rup, se drogheaza, canta prost uneori, se bat, se cearta etc. Nimic nou sub soare.....

.. ..

6. Roton dorea la un moment dat sa faceti un duet la piesa"Albastru" cu Loredana, marea vedeta Pro, pe care o vezi zilnic la televizor sau pe coperti de reviste. Nu ai momente când regreti ca ati refuzat sa faceti acest mic

compromis care va putea împinge în fata?

Nu exista compromisuri mici sau mari. Exista doar compromisuri. Am facut si noi, probabil vom mai face. Da,stiu cine e Loredana si nu am simtit niciodata de atunci nevoia sa ma autoflagelez pe motiv de “ocazie ratata”. Singurul loc in care “micul compromis”ne-ar fi putut impinge ar fi fost in fata unui dezgustator ridicol.....

7. În România proiectele muzicale care nu sunt semnate la o casa majora de discuri din Bucuresti, practic nu exista pe rafturi în magazine sau pe sticla. Recent, ati reziliat contractul cu Roton. Explica motivele de bucurie în cadrul formatiei.

Sa nu uitam ca internetul bate “sticla si raftul”, aceste personaje de care Ion Creanga ar fi fost mandru ca director la “Ozana Records”. Faptul ca “Don’t let your dreams fall asleep” e pregatit pentru multiplicare ne face intr-adevar fericiti. Faptul ca urmatoarele albume Luna Amara vor arata din punctul de vedere al conceptului grafic infinit mai bine decat ultimele doua ne bucura de asemenea. Mentiune:”Independent”nu e sinonim cu “inexistent” la fel cum “apartenenta” nu e sinonima cu“providenta”.

.. ..

8. Aflati în al zecelea an de muzica, consideri ca ati îmbatrânit, sau ca v-ati maturizat?

Cum inca nu am descoperit secretul tineretii fara batranete si a vietii fara de moarte, presupun ca scleroza si reumatismul ne asteapta dupa colt. Stii bine ca avem toti buletin si fiecaruia i-a crescut mustata.

9. Prin ce se dovedeste aceasta maturitate muzicala?

Prin faptul ca am invatat din ce in ce mai bine sa ne radem mustata sau,dupa caz,sa-i adaugam cioc sau barba.

.. ..

10. Desi trompeta poate fi considerata una din"amprentele" muzicale a formatiei, Luna amara a preferat de-a lungul anilor sa foloseasca mai putin acest instrument.Ca si compozitor, cum explici acest trend al trupei?

Statistica: ”Don’t letyour dreams fall asleep”, noul album Luna Amara,2009. Tracklist: 11 piese noi si o varianta de studio a piesei “Mara”(Asfalt,2004). Rezultat:11 piese care contin pasaje cu trompeta. Recomandare: intreaba-ma chestia cu trompeta cand vom lansa al patrulea album. Sansele sa ai dreptate ti se vor imbunatati simtitor.

11. În decurs de cinci ani de zile ati schimbat sigla în mod radical de 3 ori.

Noua varianta este cea mai simplista. Câti ani crezi ca ar putea sa va reprezinte aceasta sigla?

   Suntem firi ludice, ne plictisim repede si avem permanenta nevoie de nou, plus ca tentatia atator fonturi apetisante ne face intotdeauna sa ne simtim ca niste copii in fata borcanului cu bomboane. Aceasta sigla ne va reprezenta pentru urmatorii…stai sa o sun pe Ciresica, mie-mi da cu virgula.

.. ..

12. Dupa doi ani de zile în care website-ul oficial(www.luna-amara.ro) promova aceleasi concerte din ianuarie-februarie 2007, ati reusit "renovarea" mult asteptata. De ce a durat atata, fiind vorba de un website foarte pragmatic si mult mai simplu?

Cei doi ani de zileau fost momentul nostru de reculegere, drapelul coborat in berna la trista despartire de fostul nostru manager. In acest timp, site-ul a servit ca loc de pelerinaj, depunere de coroane si alte activitati similare, intocmai unui mausoleum-on-line. Evident ca, in urma acestei experiente profunde si tulburatoare, orice am pune in loc pare nesimtit de pragmatic si simplist.

Live No Lies Chisinau 2008

http://www.curaj.net/?p=5960

check it out!

Salut.
Uite ca toamna asta am fost lenesi de tot cu scrisul pe blog. Poate a fost stresul cu albumul asta nou, poate altele, nu stim...poate n-avem nici o scuza, poate nici nu tre sa ne scuzam...In fine.
Asadar, albumul e gata. Se numeste "DON'T LET YOUR DREAMS FALL ASLEEP", are 12 piese, din care 9 in engleza si 3 in romana. Una din piesele in romana este "Mara", un cantec caruia am dorit sa-i facem dreptate cu o versiune de studio noua, ce suna infinit mai bine decat varianta live de pe "Asfalt". Am inceput sa lucram la album pe 2 iunie si am terminat definitiv astazi. Noi suntem multumiti si ne place. Bineinteles, stiti cu totii vorba aia cu "oricand e loc de mai bine", insa va asiguram ca, pentru un album tras in Romania, nu suna deloc romaneste...Inginerul de sunet, Oliver Vegh, este un om extraordinar, care ne-a ajutat pe tot parcursul inregistrarilor, cu sugestii si chiar cu...reclamatii =). Si-a adus contributia chiar si instrumental, pe piesa "Mara", o sa va prindeti voi despre ce vorbim cand veti asculta albumul. Una peste alta, Oliver a fost mai mult decat un simplu inginer de sunet, a fost (si este) un prieten muzical si un om de un calm si un bun-simt desavarsite.
Acum, referitor la unele din concertele din ultima perioada - ia sa vedem...da, Cluj, 11 octombrie, concert impreuna cu KLIMT1918, o formatie italiana interesanta, venita sa promoveze un nou album. Cu o seara inainte fusesem la Arad, intr-un concert excelent, cu 300 de oameni care nu ne-au mai lasat, literalmente, sa plecam, cu 3 bisuri si chinuiala din partea lui Nick si Mihnea, lipsiti de o monitorizare ca lumea. Cu toate astea, felicitari clubului Flex pentru daruire si initiativa! Intorcandu-ne la concertul din Cluj, a fost frumos, chiar daca n-a fost prea multa lume, si ii multumim lui Floppy pentru invitatie. Dupa o saptamana, pe 18 oct., am cantat tot la Cluj, de data asta in Roland Garos (fusesem in Irish Music Pub in weekend-ul trecut), impreuna cu prietenii de la ROCKHOUSE. A iesit o seara minunata, cu un public foarte cald si primitor, asa cum stiu clujenii sa fie cand vor...
In 24 oct. ne-am prezentat la Fire, in Bucuresti, la invitatia neobositului Hefe, acest individ incapatanat care vrea sa le bage romanilor cu forta rock-ul in cap...=). Publicul a depasit orice asteptari, vreo 400 de oameni cantand vers cu vers piese ca "Rosu Aprins", "Gri Dorian", "Albastru" sau "Folclor". A fost comunicare adevarata, a fost pogo, energie, au fost si momente de respiro, a fost TEP ZEPI in deschidere, o trupa in plina crestere.
In 31 oct, in clubul HAND din Iasi s-au inghesuit, nu stim cum, vreo 200 de nebuni care erau cat pe ce sa darame clubul. Si pe noi, de altfel, ingramaditi intr-un colt, cu microfoane in dinti si bere pe procesoare. E foame mare de evenimente in Iasi, si bunii prieteni de la HAND au promis ca or sa gaseasca un spatiu mai mare in care sa ne facem de cap cum trebuie.
Dupa 2 ani, iata-ne din nou la Chisinau, pe 1 noiembrie, festivalul LIVE NO LIES. Ca sa nu zica lumea ca suntem inca certati, cel care ne-a invitat este fostul nostru manager, Richard Constantinidi, caruia ii multumim pentru o seara desavarsita. Sala mica a filarmonicii s-a umplut cu vreo 500 de tineri, dintre care cei mai multi vroiau un singur lucru: "Folclor". Tinerii basarabeni resimt din plin lipsa de libertate de opinie si cenzura comunista, astfel incat asteptarea lor a fost pe deplin justificata. Si rasplatita, dupa o asteptare de 6 trupe, din care am remarcat LIBERSKOL, DOLL si SNAILS, foarte diferite ca stil, dar extrem de inchegate si cu atitudine. Energia degajata de public a depasit-o pe a noastra, uneori, am incercat sa ramanem la inaltime, chiar daca vuia totul pe scena, din cauza acusticii proaste a salii. "Folclor" capata, la Chisinau, noi semnificatii, desi, daca e sa fim sinceri, versurile "The hand that feeds" (NIN) se potrivesc mult mai bine situatiei de acolo. Dupa concert, am tras la o carciumioara, cu alti trupeti, unde am petrecut pana tarziu in noapte, pe sonoritati hardcore, black, metal si alti shieli...A fost pizdet, pacaleas, fara shaga!
Cam asta am vrut sa va spunem, ne vedem pe unde ne intalnim.

noi

Asta va fi, cu sigurantza, cel mai lung report de pana acuma...scuze, am tot fost plecati si n-am mai avut timp de povesti. Sper sa aveti rabdare sa cititi.
Costinesti, 25 iulie. Un nou concert la terasa White Horse, ultimul bastion de rock din manelizata statiune Costinesti. Cu fiecare an, parca publicul de rock e din ce in ce mai subtire in acest loc ce rezista, probabil, doa prin incapatanarea patronului si munca dedicata a domnului Catalin Georgescu, caruia, bineinteles, ii multumim foarte mult pe aceasta cale. A fost, pana la urma, un concert cu final neasteptat, si iata de ce: noi uitasem ca publicul din White Horse e obisnuit cu concerte in 2 reprize si pregatisem un show de o ora si ceva. El, show-ul, s-a desfasurat bine-mersi, cu oamenii cantand si dand timid din plete (la White Horse nu se da liber la pogo din cauza de evenimente nefericite in trecut...). La ultima piesa, am zis noi "multumim" si "o seara faina", insa se pare ca nimeni n-a inteles ca asta insemna, de fapt, "la revedere". Noi ne-am cam mirat ca nu mai vor, ei stateau linistiti ca urmeaza partea a doua. Deabia cand au vazut ca ne strangem instrumentele, s-au dezmeticit, insa deja era cam tarziu. Asa ca seara s-a sfarsit, ca sa zic asa, in coada de peshte...=)
Vama Veche, 26 iulie. A doua zi urma sa cantam la terasa Hand, din mult-discutatul si mult-disputatul satuc numit Vama Veche, care numai veche nu mai este. Una peste alta, parca anul asta afluxul de idioti s-a mai diminuat, insa, odata cu el, si afluxul de ascultatori de rock. In fine, nu dezbat subiectul, ca deja m-am plictisit de el. Baietii de la Hand-ul din Vama sunt aceeasi cu cei de la Hand-ul din Iasi - oameni primitori si deschisi, ce mai, niste moldoveni adevarati, uai. Am avut noroc de niste nori care ne-au facut soundcheck-ul mai suportabil la 5 dupa-masa. Seara, pe la 10, deja se stransesera binisor peste 300 de oameni, gata de concert. Gata eram si noi, cu un set-list alcatuit mai mult din piese vechi, care s-a dovedit a fi foarte inspirat, deoarece lumea a reactionat pozitiv si foarte pozitiv. Sunetul a fost decent, multumita si lui Andras Kovacs (Kumm). Tot de la Kumm e si Oigan Nutescu, care ne-a fost alaturi pe Rosu Aprins. Ce mai, o seara reusita, incheiata cu cocktailurile ucigatoare ale Hand-ului, din care mentionez ca "cozonac" nu mai beau in viatza mea!...
Pe 2 august, la Constantza, se sarbatorea Ziua Verde, in cadrul Campaniei de Reciclare a deseurilor electronice si electrocasnice. Acuma, ma gandesc eu ca cetatenii Constantzei poate n-au prea avut multe de reciclat, dar de aici si pana la a intoarce spatele total unei asemenea initiative "verzi", e cale lunga. Asa ca am reciclat noi, The Others, Suie Paparude, 10 organizatori si vreo 200 (cu indulgentza) de spectatori. Prin comparatie, din surse organizatorice, am aflat ca la Cluj, la evenimentul similar, au fost peste 1000 de oameni. Oricum, constantzenii au fost salvati in onoarea lor "verde" de un domn care nu s-a mai obosit sa recicleze aparatura electronica proprie, ci s-a gandit sa recicleze direct...curentul, astfel ca a venit, hotarat, si a smuls cablul din generator, lasandu-ne pe toti cu gura cascata. Nu spun ca in restul Romaniei o fi domnind nu stiu cat legea, dar la Constantza, pentru mine, e clar: you're in the jungle, baby! Pentru cei care nu s-au prins, inca: domnul respectiv dorea sa se odihneasca de dupa-masa, asa ca n-a gasit nimic nefiresc in a face liniste in mijlocul unui eveniment aprobat de reprezentantii primariei pe care, cel mai probabil, tot el i-a ales...
Tot in 2 august, mai pe seara, aveam concert la plaja Corbu, festivalul Zece pentru Mare. Ca om ce umbla prin Vama pe la sfarsitul anilor 90, m-am bucurat sa regasesc la Corbu linistea pierduta printre shezlonguri si beach-baruri. In ceea ce priveste participarea publicului, insa, eram indoit: era ultima zi de fest, la Bucuresti cantau Massive Attack. Insa cand de pe ulitza pe care ne scutura microbuzul am auzit oamenii urland "paaaarty!!!" cu cei de la The Others, mi-a venit inima la loc. Sa tot fi fost vreo 1000 de participanti, veseli si doritori de concert. Pe care concert l-am si oferit, acustic, dar cu nerv, cu sunet ok si lumini foarte faine. Si - se putea sa ne abtinem? - cu un Gri Dorian electric, de final.
Periam Port, Rock La Mures, 8 august. Regret s-o spun, dar a fost o zi oribila. A fost inca o ocazie de a constata ca, in tara asta, daca vrei sa ajungi undeva la timp, trebuie sa iti iei o marja de eroare de cel putin 2-3 ore. Drumul a fost extrem de obositor, insa ne faceam speranta ca show-ul ne va face sa uitam de oboseala si nervi. Din pacate, in fata scenei am gasit cel mai adormit public din Romania, trantit pe iarba, de parca iesisera in weekend la mici si bere. Le multumim celor 12 oameni din fatza scenei (i-am numarat eu!) pentru suport. Nu stiu care e faza, eu asa inteleg comportamentul la un festival: daca nu iti place o trupa, te iei si te duci sa socializezi la o bere. Daca iti place, te manifesti. Insa astia de la Periam stateau pur si simplu si se uitau la noi ca la un serial tv. Dubios...Dupa noi a inceput furtuna si curentul a picat brusc, lasand un mare semn de intrebare asupra concertului Ektomorf. Nu stiu nici acum daca au mai cantat sau nu. Drumul inapoi a fost la fel de obositor, luuung si cu ploaia rapaind in rafale. Vorba lui Sorin, "o zi degeaba"...
Acestea fiind zise, eu ma duc la Stufstock sa vad dEUS. Ceea ce va doresc si voua.

Peace.

Mihnea

Dupa o saptamana in care s-a lucrat intens la chitari, in studio, am pornit-o noi, frumushel, spre mare...Insa ceea ce incepuse "frumushel" s-a transformat in "cam naspa" si a sfarsit cu "dumnezeii si pastele..." si "p... ma-tii". Asta deoarece drumurile patriei pot smulge, cu usurintza, si unui Dalai Lama o injuratura, daramite unor muzicieni de rock cu multe pe cap. In fine, nu insist prea mult asupra acestui aspect, ca nu imi face placere sa imi amintesc si, oricum, voi retari experienta in noaptea asta, cand plecam spre Costinesti.
Pe 19 iulie, la Shoni, in Vama Veche, ne gandisem sa facem o "combinata", adica si electric si acustic. Insa pe sistemul Bose al lui Mani Gutau e mai bine sa fii acustic, va zic eu. Da, ati auzit bine, Mani Gutau, mister Urma himself, domnul cu care, multi dintre voi stiu, am avut oaresce diferente de opinie degenerate in cuvinte grele din ambele directii si securi de razboi fluturate in vazduh. Ei bine, sa mai zica cineva ca oamenii nu e cu suflet si artistii nu e oameni: la vreo cateva ore dupa ce ne intalnisem pe terasa la Shoni, Luna Amara si Mani Gutau o puneau, impreuna, de-un Downtown Jesus cu aplomb si nerv, de a cantat toata lumea de entuziasm. Cand vine vorba de muzica, nu cred ca exista un limbaj care sa arunce mai repede supararile in trecut si sa reinnoade legaturile. Sistemul Bose si-a facut datoria, a iesit un concert frumos, cu un public cuminte si cald si cu multe piese de pe albumul ce va sa vina...Dupa concert, Mani ne-a invitat sa cantam la Corbu, la festivalul Zece Pentru Mare (www.zecepentrumare.ro), in 2 august. Asa ca va asteptam si acolo...
Miercuri, pe 23 iulie, am dat o fuga la Peninsula, Targu Mures. Eu am ajuns mai repede, cu trupa The Others, care au avut marele noroc de a fi primii pe scena Zakuska. De ce noroc? Pentru ca dupa ei a inceput o ploaie oribila, care a gonit lumea sub umbrele si pe la terase. Din care lume tot s-au gasit vreo 300-400 de inimosi sa vina in fatza scenei, la concertul nostru. Un concert cu stres, deoarece Sorin n-a putut ajunge (motive personale), fiind inlocuit de Dan Georgescu, caruia ii multumim pe aceasta cale pentru profesionalism si dedicatie. Am cantat 12 piese, numai "oldies but goldies", vorba aia. Pe ploaia, care devenise marunta, au picat la fix piese de sarit in loc si incalzit ciolanu, ca Folclor, Intunecare, Gri Dorian, Loc Lipsa, Somn, Dizident, Oras sau Albastru. Sunetul a fost foarte bun, ca intotdeauna la Peninsula. Uzi pana la piele, am luat-o repejor spre Cluj, cu gandul la un pat cald si un somn lung. Nu de alta, dar in noaptea asta avem iarasi vreo 800 de km de injurat...
Inchei cu o urare pe care eu si Mani Gutau ne-am facut-o reciproc: "fie sa nu uitam niciodata toate tampeniile pe care ni le-am spus; nu de alta, dar daca le uitam, exista pericolul sa le spunem si a doua oara". De-ar gandi si politicienii nostri asa...

mihnea

Formatia asta a inceput sa semene cu un cameleon. Sau, ma rog, muzica ei. In orice caz, e un exemplu clar de bipolaritate sau de dubla personalitate. Pai unde ati mai vazut voi ca aceeasi oameni care se dau de ceasu mortii pe SleepDisco, Dizident, Happiness Provider sau Folclor sa se plimbe, pasnic si pensionaresc, printre produse de arta populara, muzici medievale si gradini de vara, in simpaticul orasel Medias?...
Am cantat noi la lansari de carte, targuri de carte si festivaluri de teatru, dar chiar la un Festival Medieval nu credeam sa ajungem. A fost frumos, a fost cald rau la soundcheck, s-a mai racorit la concert, au fost vreo 200 de oameni, bucurosi ca ajungem si pe la ei, in sfarsit.
Sincer, n-a fost cel mai grozav acustic al nostru, nu prea am repetat inainte si pe scena au fost ceva probleme cu monitoarele. Insa a iesit bine, pana la urma. Nick a cantat cu noua electro-acustica, Martin, care suna absolut bestial.
Apropo de acustica, mai avem putin si terminam cu partea asta in studio. Suna excelent, mai ales ca ne-a imprumutat Oigan (Kumm) si double-six-ul Yamaha, care are un sound genial.
Ne vedem pe la mare. Sau la Peninsula. Sau la amandoua.

Peace.

Mihnea

Dupa o pauza in care fiecare si-a vazut de niscaiva treburi personale, ne-am adunat pentru un concert la Timisoara, in 28 iunie. Caldura mare de tot, un complex studentesc cam prea plin de manele, un organizator inimos si simpatic, Adi Voikitzescu, un Sorin aterizat direct din Salzburg. Manifestarea s-a vrut a fi o ocazie de promovare a unor trupe de underground mai mult sau mai putin tinere, si a avut loc pe un teren de sport. Sonorizarea a fost la inaltime, asigurata find de niste domni maghiari cu care noi ne-am mai vazut pe la Peninsula. Eu, unul, nu am prins mai nimic din trupele de dinainte, find preocupat cu tatuarea unei spirale pe piciorul stang (auuu...). Razvan, cred, va poate spune mai multe. Cand am ajuns la scena, bagau Coroziv, trupa cunoscuta timisorenilor si nu numai. Vocalul era putin deranjat - pe buna dreptate - de atitudinea statica a publicului, insa cred ca si acesta, pe buna dreptate, nu se misca din cauza caldurii foarte mari. Ma rog, pe "afara" genul asta de situatii nu le prea vezi, lumea se manifesta indiferent de conditii. La noi, tre sa se lase seara, ca altfel ascultatorului de rock i-e cam jena sa-si scuture pleata, nu stiu de ce. Poate ca avem, noi, romanii, un simt al ridicolului mai dezvoltat...
In fine, ne-am urcat pe scena pe la 9 jumate, am facut un line-check scurt si i-am dat bataie. Pe langa publicul cunoscator, se adunase si o gasca de gura-casca, ce au parut placut gadilati la urechi de ceea ce faceam noi acolo, chestie care nu poate decat sa ne bucure. Au fost momente in care s-a simtit ca nu prea mai repetasem, insa, per total, a fost un concert frumos, cu de toate: si piese noi, si piese vechi, si mai dure, si mai linistite. Ba, pe final, s-a lasat si cu ceva pogo in primele randuri. Replica serii a apartinut unui tanar domn, ce dorea "piesa aia pe care poti sa-ti pierzi virginitatea", adica Rosu Aprins. Nu putem sta in calea fericirii oamenilor, asa ca a fost si Rosu Aprins...
A doua zi, in 29 iunie, am cantat la Cluj, festivalul Noisefun, unde am fost invitati de neobositul Hefe, unul din oamenii care se agita mult prea mult pentru educarea muzicala a "generatiei playlist". Am cantat la 7 seara, pe o caldura ingrozitoare, cu soarele in fatza. A fost un set-list clasic si destul de scurt, 7 sau 8 piese, cred. Am vazut multe figuri noi, si foarte multi liceeni. In mijlocul lor, chiar in primul rand, un domn isi acompania fiica, zambind amuzat la textele de la Folclor sau Oras. Picasem pe scena direct de pe drum, eu si Vali, astfel incat n-am mai rezistat si la Suie Paparude, decat vreo 2 piese...
Cu studioul - a cam stagnat treaba, Oliver, inginerul de sunet, a fost bolnav si nici nu am fost multumiti de cum suna chitara acustica. Insa Nick tocmai a achizionat un Martin (cine stie, cunoaste), asa ca, de luni, we're back in business!...

Aveti grija de voi si vacantza frumoasa.

Mihnea

Sambata, 7 iunie, am avut ocazia de a sustine un concert acustic intr-un decor cu totul special, si anume la Targul International de Carte BOOKFEST 2008 (multumim Catalin Davidescu!). Spatiul destinat concertelor - o initiativa in premiera la targul de carte - era foarte incapator, dar si primitor, totodata. Sunetul a fost de exceptie, la fel si luminile. Din fericire, avem un public caruia nu-i prea pasa de meciul de deschidere a Campionatului European de Fotbal, asa ca asistentza s-a ridicat la aproape 300 de persoane. Persoane foarte cuminti, de alfel, asezate confortabil pe jos. In timpul concertului am tot comentat pe marginea unei intrebari pe care mi-o tot pun, de o vreme incoace: e mai fain "acustic" sau "electric"? Adevarul e undeva pe la mijloc, intr-un stil pur romanesc, cand vara ti-e dor de iarna si iarna, de vara. Adica: la "electrice", iti place energia, nebunia, riff-urile dure, agitatia, insa parca iti lipseste acea atentie concentrata a publicului de la "acustice". Iar la cele din urma, ti-e dor, cumva, de...debandada de dincolo, de urlete si oameni in aer. Pana la urma, toate aceste piese sunt ale noastre, si toate ne plac, chiar daca nu in egala masura. Iar publicul, dintr-o parte si din alta, ne respecta si il respectam.
La Bookfest au fost aproape toate piesele acustice din repertoriu, mai putin Flood Moses si inca vreo cateva noi, pe care nu le vom canta decat in cadrul turneului de promovare a noului album, pe care aceste piese se vor regasi.

Daca va intrebati cum merg inregistrarile, ei bine, ele merg. Hehe...vroiam sa spun ca nu ne grabim, facem tonuri de chitari acum, Nick nu e prea multumit de Ovation-ul lui, incercam variante, zilele astea eu si Vali mergem sa vedem cu suna si Fender-ul. Chiar ne-am promis ca la acest album nu ne vom mai grabi, ca sa nu mai zicem dupa aia ca "acolo as fi facut altfel, de fapt"...=).
Salutari si, pentru timisoreni, ne vedem pe 28.

Peace.